Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizează transportul poluanţilor în mediu. Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staţionare şi sursele mobile (traficul rutier), cu preponderenţă în marile oraşe, precum şi de transportul pe distanţe lungi al poluanţilor atmosferici.
În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 28 iunie 2011.
Potrivit OMS, poluarea atmosferică constituie cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în UE. În fiecare an, în UE, acest tip de poluare cauzează în jur de 400 000 de decese premature, iar costurile sale externe legate de sănătate se ridică la sute de miliarde de euro. Persoanele din zonele urbane sunt deosebit de expuse la acest risc. Particulele în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului constituie poluanții atmosferici considerați răspunzători pentru cea mai mare parte dintre aceste decese premature.
Deși calitatea aerului s-a îmbunătățit considerabil în Europa în ultimele decenii, poluarea aerului rămâne în continuare cel mai mare pericol la adresa sănătății mediului în Europa și la nivel mondial.
Nota de informare a Agenției Europene de Mediu (AEM) intitulată „Europe’s air quality status 2024” (Starea calității aerului în Europa în 2024) prezintă date despre nivelurile principalilor poluanți atmosferici în Europa în 2022 și 2023 și compară aceste concentrații cu standardele UE de calitate a aerului și cu nivelurile orientative pentru sănătate ale OMS. Datele pentru 2022 sunt finale și validate de țările raportoare, în vreme ce analiza pentru 2023 se bazează pe date provizorii. https://www.eea.europa.eu/publications/europes-air-quality-status-2024
Nota arată, de asemenea, că există diferențe semnificative între țări și regiuni, cu zone din Europa Centrală și de Est care prezintă niveluri mai ridicate de poluare. În 2022, doar Islanda avea concentrații de particule fine mai mici decât nivelul orientativ al OMS. Au fost măsurate concentrații mai mari decât valoarea-limită a UE în trei state membre ale UE: Croația, Italia și Polonia.
Directiva privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor (Directiva NEC) stabilește obligații de reducere a emisiilor naționale a cinci poluanți atmosferici, și anume particule fine în suspensie (PM2,5), oxizi de azot (NOx), compuși organici volatili nemetanici (NMVOC), amoniac (NH3) și dioxid de sulf (SO2) (UE, 2016). Directiva vizează perioada 2020-2029, cu obligații mai ambițioase începând cu 2030.
-
16 state membre și-au îndeplinit angajamentele de reducere a emisiilor stabilite pentru 2020-2029 în cazul tuturor celor 5 poluanți atmosferici principali. Cu toate acestea, 11 state membre nu și-au îndeplinit angajamentele de reducere a emisiilor în 2022 pentru cel puțin unul dintre cei cinci poluanți atmosferici principali.
-
Reducerea emisiilor de amoniac rămâne cea mai mare provocare: 9 state membre trebuie să-și reducă nivelurile emisiilor din 2022 pentru a-și îndeplini angajamentele de reducere 2020-2029. Sursa principală responsabilă pentru 93% din emisiile totale de amoniac este sectorul agricol. Din 2005, în multe state membre ale UE, emisiile de NH3 au scăzut doar ușor sau, în unele cazuri, au crescut. Acest lucru evidențiază necesitatea unor politici mai eficiente care vizează sectorul agricol pentru a aplica practici agricole bine stabilite care reduc emisiile de NH3. Emisiile de NH3 au un impact asupra biodiversităţii şi contribuie la formarea secundară de PM2,5, principalul poluant atmosferic care provoacă decesul prematur în statele membre UE. Reducerea emisiilor de NH3 este esențială pentru atingerea obiectivului Planului „Zero poluare” de a reduce cu 25% numărul de ecosisteme din UE în care poluarea aerului amenință biodiversitatea.
-
Obținerea unor reduceri suplimentare pentru 2030 și ulterior va fi o provocare semnificativă pentru aproape toate țările UE privind aproape toți poluanții atmosferici. O excepție este dioxidul de sulf: 22 de state membre respectă deja angajamentul de reducere pentru 2030.
-
Aproape toți europenii (96 %) care locuiesc în orașe sunt expuși la concentrații de particule fine în suspensie (PM2,5) care depășesc nivelul orientativ al OMS. Particulele fine în suspensie sunt poluanții atmosferici care cauzează cele mai dăunătoare efecte asupra sănătății în întreaga Europă. Acestea provin în principal din combustibilii solizi utilizați pentru încălzirea locuințelor, activitățile industriale și transportul rutier. PM2,5 provoacă cele mai semnificative probleme de sănătate și contribuie la mortalitatea prematură, astfel încât reducerea acestor emisii este esențială pentru atingerea obiectivului de reducere a numărului de decese premature cu 55% până în 2030, așa cum este stabilit în Planul „Zero poluare”. România și Ungaria trebuie să își reducă emisiile de PM2,5 pentru a-și îndeplini angajamentele naționale de reducere a emisiilor în perioada 2020-2029.
-
Toate statele membre, cu excepția unuia, îndeplinesc angajamentele naționale de reducere a emisiilor 2020-2029 pentru NMVOC. Noile tehnologii și procesele de producție îmbunătățite în principalele sectoare de emisii de NMVOC pot reduce și mai mult emisiile de poluanți atmosferici.
-
Lituania și România nu și-au îndeplinit angajamentele naționale de reducere a emisiilor de NOx 2020-2029, conform datelor privind 2022. O reducere substanțială a emisiilor de NOx – în special din transportul rutier – este necesară pentru a ajunge la nivelurile cerute.
-
Toate statele membre, cu excepția uneia, și-au îndeplinit angajamentele naționale de reducere a emisiilor de SO2 2020-2029. Cipru trebuie încă să își reducă emisiile de SO2 cu încă 43 % pentru a-și îndeplini angajamentul. Principalele surse de emisie pentru acest poluant în țară sunt furnizarea de energie și producția.
Nota de informare a AEM este prima analiză din pachetul „Calitatea aerului în Europa 2024”. În cursul acestui an, AEM va publica note de informare privind emisiile de poluanți atmosferici și impactul poluării aerului asupra ecosistemelor și sănătății umane, printre care estimări privind decesele și bolile care pot fi atribuite calității slabe a aerului.
Noi angajamente mai stricte vor intra în vigoare în 2030. În ceea ce privește această etapă, toate statele membre, cu excepția Belgiei și a Finlandei, trebuie să reducă emisiile pentru cel puțin un poluant pentru a-și îndeplini angajamentele pentru 2030. Cea mai mare provocare va fi reducerea emisiilor de NH3, NOx și PM2,5.
Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării apei, aerului și solului al Pactului verde european stabilește un obiectiv pentru 2030 de reducere a deceselor premature cauzate de particulele fine în suspensie cu cel puțin 55 % comparativ cu nivelurile din 2005, precum și un obiectiv pe termen lung de eliminare a efectelor semnificative asupra sănătății până în 2050.
Foto: Unsplash
Urmăriți-ne și pe https://www.facebook.com/Mediu.Sector1/