16 octombrie – Ziua Națională a Alimentației și a Combaterii Risipei Alimentare

În fiecare an, pe 16 octombrie, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) celebrează Ziua Mondială a Alimentaţiei, prilej cu care, în România, data de 16 octombrie a fost declarată Ziua Națională a Alimentației și a Combaterii Risipei Alimentare.

Ziua Națională a Alimentației și a Combaterii Risipei Alimentare este o oportunitate pentru a ne aminti faptul că lipsa hranei, foamea și malnutriția pot afecta orice țară din lume şi că sunt necesare acțiuni globale pentru a reduce cantitatea de alimente risipite.

Conform OMS, alimentația sănătoasă include:

• Fructe, legume, leguminoase (linte, fasole etc.), nuci și cereale integrale (porumb neprelucrat, mei, ovăz, grâu și orez brun).
• Cel puțin 400 g (5 porții) de fructe și legume pe zi, excluzând cartofii, cartofii dulci și alte rădăcini cu amidon.
• Mai puțin de 10% din aportul total de energie din zaharuri libere, ceea ce este echivalent cu 50 g, pentru o persoană cu greutate corporală normală, care consumă aproximativ 2000 de calorii pe zi, dar în mod ideal mai puțin de 5 % din aportul total de energie, pentru beneficii suplimentare.
• Mai puțin de 30% din aportul total de energie din grăsimi. Se sugerează că aportul de grăsimi saturate (care se găsesc în carnea grasă, unt, ulei de palmier și cocos, smântână, brânză, ghee și untură) să fie redus la mai puțin de 10% din aportul total de energie și grăsimile trans la mai puțin de 1% din aportul total de energie. În special, grăsimile trans produse industrial (care se găsesc în alimente coapte și prăjite, cât și gustări și alimente preambalate, cum ar fi pizza congelată, plăcinte, fursecuri, biscuiți, napolitane și tartine) nu fac parte dintr-o dietă sănătoasă și ar trebui evitate.
• Mai puțin de 5 g de sare (aprox. o linguriță) pe zi.

Alimentația nesănătoasă combinată cu inactivitatea fizică crește semnificativ riscul de boli cronice netransmisibile la adulți, în special boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, obezitate și diabet zaharat de tip 2.

Risipa alimentară în Europa
Conform Eurostat, în UE, aproximativ 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare sunt generate anual, suportând un cost estimat de 143 de miliarde EUR.
Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 12 al ONU urmărește reducerea la jumătate a risipei globale de alimente pe cap de locuitor la nivel de vânzare cu amănuntul și de consum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare, inclusiv a pierderilor postrecoltare până în 2030.

În România

• Se aruncă zilnic 6.000 de tone de alimente, iar anual, 2,5 milioane de tone, țara noastră fiind printre primele locuri în UE la risipa alimentară.
• Conform raportului Programului Națiunilor Unite pentru Mediu din 2021, risipa alimentară pentru România a fost de 70 Kg/cap de locuitor/an, estimat ca fiind de 1 353 077 tone/an. 70% din risipa alimentară provine din gospodăriile populaţiei (peste 50% – 47 de milioane de tone), servicii de alimentație publică și de vânzare cu amănuntul.

Cum să reduci risipa alimentară:
ACASĂ

• Planifică-ți mesele și folosește surplusul de la mesele anterioare.
• Citește informațiile despre termenul de valabilitate al alimentelor: “a se consuma de preferință înainte/până la sfârșitul…” sugerează când alimentele se află la cea mai bună calitate, dar pot fi totuși consumate dacă sunt depozitate corespunzător, iar “expiră la data de…” indică momentul în care alimentele nu mai sunt sigure pentru a fi consumate.
• Pune mai puțin în farfurie și reumple dacă este cazul.
• Nu arunca mâncarea rămasă; congeleaz-o şi foloseşte-o ca ingredient într-o altă masă.
• Depozitează alimentele în mod corespunzător: folosește recipiente etanșe pentru a păstra alimentele deschise proaspete în frigider și pentru a te asigura că ambalajul este sigilat.
• Foloseşte resturile alimentare la compost; în acest fel oferi nutrienții înapoi solului și reduci amprenta de carbon.

LA MAGAZINE SAU LA PIAȚĂ

• Întocmeşte o listă de cumpărături și evită cumpărăturile impulsive.
• Cumpără doar ceea ce ai nevoie (dimensiunea potrivită a ambalajului sau alimente vrac).
• Alege şi fructe sau legume imperfecte; utilizează-le pentru smoothie-uri, sucuri și deserturi.
• Păstrează alimentele cu înțelepciune; depozitează produsele mai vechi în partea din față a dulapului sau a frigiderului și pe cele noi în spate.
• Nu cumpăra când ți-e foame.

ÎN CAFENELE, BARURI SAU RESTAURANTE

• Pune puțin în farfurie și reumple dacă este cazul.
• Împarte cu prietenii porţiile mari.
• Ia acasă ce îți rămâne.

Împărtășirea înseamnă îngrijire: donează surplusul de hrană pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie, prevenind risipa.

Surse:
https://www.unep.org/resources/report/unep-food-waste-index-report-2021

https://knowledge4policy.ec.europa.eu/health-promotion-knowledge-gateway/topic/food-based-dietary-guidelines-europe_en  

https://ec.europa.eu/eurostat