- Necompostate, aceste resturi vegetale aglomerează gropile de gunoi și poluează aerul.
Se vorbește tot mai mult în ziua de azi despre compost și compostare. Compostarea nu este o practică modernă, ci datează cel puțin din Imperiul Roman timpuriu și a fost menționată în tratatul De Agri Cultura al lui Cato cel Bătrân din anul 160 î.Hr.
Ce este compostul?
- Este un supliment natural pentru sol. În prezența oxigenului și a apei, materiile organice sunt descompuse și consumate, în mod natural și fără a crea neplăceri, de către microorganisme (bacterii benefice, ciuperci etc.) și macroorganisme (râme, acarieni, insecte de talie mică, larve benefice etc.). La sfârșitul acestui proces, obținem un compost maturat.
- Compostul, amestecat cu pământul, crește cantitatea de materie organică din sol, îi îmbunătățește structura, îi crește capacitatea de a reține apa și substanțele hrănitoare pentru plante și previne eroziunea. Pentru aceasta este suficient să fie aplicat în straturi fine și încorporat în sol. Compostul favorizează creșterea plantelor și dezvoltarea rădăcinilor acestora în mod natural.
- Este un produs ideal pentru flori, plante la ghiveci, pentru spațiile verzi din apropierea blocului sau pentru grădină.
Prin compostare reducem, așadar, deșeurile pe care le producem și implicit poluarea prin depozitarea la gropile de gunoi și ajutăm în același timp solul din cel mai apropiat spațiu verde.
Mulți asociază compostul cu mirosul urât, fiindcă nu știu ce se poate pune sau nu în compost, în ce proporții trebuie depuse deșeurile biodegradabile, precum și anumite lucruri importante de care trebuie să se țină cont. Pentru a transforma biodeșeurile în compost este suficient să respectăm câteva reguli simple, prin care să oferim cele mai bune condiții de viață organismelor care descompun materiile organice.
Ce PUTEM composta?
- Deșeuri din bucătărie: coji și cotoare de fructe și legume, fructe și legume care nu mai pot fi folosite, zațul de cafea, ceai, filtre din hârtie pentru cafea și ceai, cofraje pentru ouă, carton natural netipărit (fără capse, șnururi, etichete).
- Deșeuri din grădină sau spații verzi: gazon sau iarbă tunsă, frunze, plante uscate, paie, ramuri uscate de la arbori sau arbuști (de dimensiuni foarte mici sau tocate).
- Anumite deșeuri din casă: șervețele din hârtie natur, carton fără scoci și neplastifiat, plante uscate și ofilite.
Se recomandă mărunțirea lor (3-5 cm).
Ce se compostează cu MODERAȚIE:
- Fructele și legumele voluminoase (pepene, dovleac, ananas, cotoare de porumb), mărunțite.
- Cenușă – doar în cantități mici.
- Sâmburi sau coji lemnoase (avocado, nuci) – se descompun mai greu.
- Coji de ou – nu se descompun; mărunțite, contribuie prin aport de minerale și la aerarea compostului.
- Frunze de nuc – doar în amestec cu alte frunze, deoarece conțin juglonă, o substanță nocivă atunci când frunzele sunt verzi – sau conifere – sunt foarte acide.
Ce NU se compostează:
- Produse sintetice sau care nu sunt biodegradabile: sticlă, metal, plastic, țesut sintetic, scutece.
- Ambalaje cu mix de materiale: tetrapack, carton plastifiat sau cerat, hârtie colorată cu cerneală chimică etc.
- Lemn vopsit sau tratat.
- Produse chimice sau uleiuri.
- Conținutul litierei pentru animale domestice.
- Produse din carne, oase, lactate, pâine sau făinuri, mâncare gătită (pot atrage viețuitoare nedorite). Acestea se pot composta, însă individual, unde este mai puțină aglomerare a zonelor locuite.
Rețineți că o parte din aceste deșeuri se colectează separat pentru reciclare la pubelele destinate special pentru acestea: doze de băuturi din plastic, din metal, sticlă sau aluminiu.
Metode de compostare: compostarea la cald (metoda aerobă/Berkeley) și compostarea la rece (metoda anaerobă).
Compostarea aerobă implică următoarele:
- Respectarea raportului carbon:azot (25:1) impus.
- Temperatura în masa de compost pentru o perioadă: 55 – 65º C.
- Înălțimea grămezii de compost:1 metru.
- Este necesar ca materialele folosite să fie amestecate.
- Este necesar ca materialul folosit să fie foarte bine mărunțit, cu precădere cel lemnos.
- Umiditate moderată.
- Un aport adecvat de oxigen.
Toate acestea creează condiții pentru activitatea microbiană, accelerând astfel procesul de descompunere a materiei organice.
Microorganismele joacă un rol crucial în procesul de compostare aerob. Căldura generată în timpul acestui proces ajută, de asemenea, la distrugerea unor agenți patogeni și a semințelor de buruieni, făcând amestecul sigur și stabil pentru utilizare în culturi.
Timpul pentru compostarea aerobă depinde de diverși factori, inclusiv de tipul deșeurilor brute, dimensiunea și structura grămezii de compost, temperatura etc. În mod normal, compostarea aerobă durează câteva luni, pentru a fi siguri că deșeurile organice sunt complet descompuse și transformate în îngrășământ.
Tehnologia de compostare aerobă poate reduce cantitatea de deșeuri organice și le poate transforma în îngrășăminte de înaltă calitate pentru utilizare în agricultură și horticultură. Acest lucru ajută la reducerea poluării solului, la îmbunătățirea calității acestuia și la creșterea randamentelor culturilor. În plus, compostarea aerobă poate ajuta și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, evitând producerea metanului generat la gropile de gunoi prin fermentarea anaerobă a deșeurilor depozitate în amestec.
Avantajul acestei metode este acela că durata necesară procesului de descompunere este scurtă (18 zile în cazul metodei Berkeley), iar compostul obținut poate fi de la foarte fin până la cel cu granulație grosieră. Dezavantajul ar fi acela că este foarte migăloasă și presupune implicare sporită.
- Aerisiți compostul. Microorganismele utile compostului au nevoie de oxigen. Fără aer, acestea sunt înlocuite de microorganisme care produc gaze urât mirositoare și metan, un gaz cu puternic efect de seră.
- Adăugați resturi vegetale uscate din spațiile verzi (crengi): acestea permit aerarea permanentă a compostului.
- Amestecați în mod regulat compostul: mai rar când compostul este în cantități mici sau în lunile de iarnă și mai des când volumul crește (risc de tasare) sau în lunile cu temperaturi ridicate.
- Verificați umiditatea. Excesul de umiditate împiedică aerarea: procesul de compostare este încetinit și pot apărea mirosuri neplăcute. În lipsa umidității, deșeurile se usucă, microorganismele mor și procesul de compostare se oprește.
- Compostul poate fi folosit pentru a crește imunitatea plantelor la boli și dăunători.
Informații puse la dispoziție de Academia de Compost https://academiadecompost.ro/.
Foto: PEXELS
