Ziua mondială a turismului este marcată, în fiecare an, la 27 septembrie, de către 159 de ţări, şase membri asociaţi, doi observatori şi peste 500 de membri afiliaţi, care compun Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO), agenţie specializată a ONU.
Tema pentru 2024 este Turism și pace.
În ultima vreme, grija față de mediul înconjurător este în creștere, având în vedere faptul că acțiunile oamenilor au dus la creșterea poluării și la schimbarea climei la nivelul întregii planete. Turismul este parte integrantă a mediului natural, existența și dezvoltarea sa depinzând foarte mult de calitatea celui din urmă. Ocrotirea naturii devine, astfel, un obiectiv important, oamenii fiind dornici să se bucure de valorificarea cât mai largă a resurselor turistice.
Turismul este una dintre cele mai mari industrii din lume, care valorează 7,6% din PIB-ul global în fiecare an.
Turismul poate să contribuie la distrugerea ecosistemelor sau, dimpotrivă, la protejarea unor arii care prezintă interes industrial. Impactul turismului asupra mediului înconjurător a devenit un subiect extrem de popular, criticat dur de cei care observă cum schimbările naturii influențează viața de zi cu zi a populației globului.
Pe de o parte, poate duce la creșterea gradului de apreciere față de natură și conservare, deoarece turiștii explorează plaje curate, păduri luxuriante și peisaje pitorești. Această apreciere poate duce la creșterea finanțării pentru parcurile naționale, la conservarea faunei sălbatice și la conservarea siturilor de patrimoniu cultural. De exemplu, veniturile generate de milioanele de turiști care vizitează Marea Barieră de Corali din Australia ajută și la finanțarea eforturilor de conservare pentru a proteja acest ecosistem unic.
Cu toate acestea, numărul mare de călători poate dăuna acestor minuni naturale. Turismul de masă – unde numărul de turiști depășește capacitatea unei zone – poate deteriora ecosistemele, poate perturba sau dăuna vieții sălbatice locale și poate duce la poluare. În Veneția, de exemplu, canalele aglomerate de gondole și străzile istorice aglomerate de vizitatori au dus la o uzură accelerată a siturilor istorice și la creșterea poluării apelor. În mod similar, traseele populare de drumeții din Nepal au fost invadate de cantități enorme de deșeuri, ceea ce a dus la degradarea mediului.
Amprenta de carbon generată de turism este un alt subiect fierbinte. Călătoriile aeriene, o componentă semnificativă a turismului global, contribuie substanțial la emisiile de gaze cu efect de seră și, prin urmare, la schimbările climatice. Sectorul aviației contribuie cu aproximativ 2% la emisiile anuale globale de CO2.
Cu toate acestea, în timp ce turismul contribuie la schimbările climatice, încălzirea globală are, la rândul său, un impact profund asupra industriei în sine. Destinații populare precum Maldive se confruntă cu amenințarea creșterii nivelului mării, în timp ce Marea Barieră de Corali este pusă în pericol de albirea coralilor din cauza oceanelor mai calde. În plus, stațiunile de schi de pe mapamond se confruntă cu sezoane din ce în ce mai scurte din cauza cantităților de zăpadă în scădere. Această relație reciprocă dintre turism și schimbările climatice evidențiază nevoia urgentă de practici durabile în industrie.
În ultima vreme, a luat avânt ecoturismul, o formă de turism menită să protejeze integritatea peisajelor naturale, a identităților culturale sau a biodiversității. Specialiștii în domeniu au arătat cât de importantă este grija permanentă față de mediu, dar și educarea turiștilor cu ajutorul autorităților de mediu și al voluntarilor.
Protecția mediului este mult mai ușor de realizat decât îndepărtarea efectelor negative. Din păcate, multe țări aleg beneficiile comerciale și financiare imediate și nu iau în considerare impactul turismului asupra mediului. În unele locuri turistice, actele care reglementează acest impact sunt foarte slab reprezentate, serviciile de mediu fiind aproape inexistente.
Cum are turismul un impact negativ asupra mediului?
Daunele asupra mediului natural
Unul dintre cele mai semnificative efecte negative ale turismului este degradarea mediului natural. Punctele turistice fierbinți, în special cele din zonele sensibile ecologic, sunt adesea supuse distrugerii habitatelor din cauza dezvoltării infrastructurii. De exemplu, construcția de hoteluri, stațiuni, drumuri și alte facilități turistice poate duce la defrișări, alterarea terenurilor, epuizarea resurselor naturale și perturbarea ecosistemelor locale. În locuri precum Bali, plajele cândva idilice sunt acum flancate de stațiuni întinse, care afectează viața marină și duc la eroziunea semnificativă a țărmului.
Problemele legate de managementul deșeurilor
Gestionarea deșeurilor reprezintă o altă provocare. În multe destinații populare, fluxul de turiști depășește capacitatea locală de gestionare a deșeurilor, ceea ce duce la poluare. De exemplu, Muntele Everest, denumit adesea „cea mai înaltă groapă de gunoi din lume”, este plin de butelii de oxigen, deșeuri de plastic și chiar echipamente de camping aruncate de alpiniști. Astfel de deșeuri necontrolate nu numai că strică peisajul, dar pot și contamina sursele locale de apă, având un impact atât asupra populațiilor umane, cât și asupra faunei sălbatice.
Lipsa apei
Lipsa apei este o repercusiune a turismului adesea trecută cu vederea. Multe regiuni cu un număr mare de turiști se confruntă cu o presiune imensă asupra resurselor lor de apă dulce, fie din cauza consumului excesiv de către hoteluri și stațiuni, fie prin deturnarea acestora pentru activități recreative. Insulele Santorini din Grecia și-au epuizat în mod semnificativ rezervele de apă dulce, autoritățile fiind forțate să importe apă sau să se bazeze pe desalinizare.
Poluarea luminoasă și fonică
Acestea sunt preocupări suplimentare în zonele cu trafic turistic intens. Zumzetul constant al bărcilor, vehiculelor și activității umane poate perturba fauna sălbatică (inclusiv speciile vulnerabile și pe cale de dispariție), afectându-le comportamentele naturale și modelele de reproducere. Țestoasele marine, de exemplu, care se bazează pe lumina lunii pentru a-și găsi drumul de la plajă la ocean, pot fi dezorientate de luminile strălucitoare de la proprietățile de pe malul mării, făcând supraviețuirea lor și mai precară.
Invazia speciilor alohtone
Introducerea de specii alohtone, fie neintenționat – prin mărfuri transportate, fie deliberat – pentru atracții turistice, poate perturba echilibrul ecologic al unei zone.
Cum contribuie turismul la schimbările climatice?
O altă preocupare majoră este modul în care turismul contribuie substanțial la schimbările climatice.
Emisiile din călătoriile aeriene
Aviația contribuie semnificativ la emisiile globale de carbon (aprox. 2% anual). Turiștii care zboară către și dinspre destinațiile lor joacă un rol considerabil în acest sens.
Consumul crescut de energie
Hotelurile, stațiunile și alte locuri de cazare turistică consumă adesea cantități mari de energie pentru încălzire, răcire și iluminare. Acest lucru este valabil mai ales pentru facilitățile de lux și de ultimă generație (piscine încălzite, spa-uri și camere cu aer condiționat).
Transportul în interiorul destinațiilor
Turiștii folosesc transportul local – mașini, autobuze și bărci – în urma căruia sunt emise gaze cu efect de seră. Serviciile de închiriere de mașini și autobuzele turistice pot crește semnificativ amprenta de carbon a unei simple vacanțe.
Emisiile navelor de croazieră
Navele de croazieră au crescut în popularitate în ultimele decenii. Aceste hoteluri plutitoare consumă cantități masive de combustibili fosili, emițând nu numai CO2, ci și alți poluanți nocivi, atât în aer, cât și în ocean.
Dependența excesivă de resursele neregenerabile
Multe puncte turistice fierbinți nu au făcut încă tranziția către surse regenerabile de energie. Dependența lor de cărbune, petrol și gaz pentru generarea de energie exacerbează și mai mult emisiile de gaze cu efect de seră.
Producția și consumul de alimente
Cei implicați în managementul destinațiilor turistice trebuie adesea să importe alimente pentru a satisface cerințele diverse și crescute ale vizitatorilor. Preferința pentru alimente care nu sunt locale și transportul lor au o amprentă de carbon considerabilă.
Utilizarea terenurilor și captarea carbonului
Construirea de amenajări turistice poate duce la defrișări și erodarea solului. Acest lucru nu numai că are ca rezultat pierderea habitatelor vieții sălbatice, dar mediile precum pădurile joacă, de asemenea, un rol crucial în captarea carbonului, ajutând la absorbția și stocarea CO2. Pierderea lor nu înseamnă doar o creștere a emisiilor de CO2 din construcții, ci și o capacitate redusă a mediului de a compensa aceste emisii.
În esență, în timp ce turismul poate aduce beneficii economice multor regiuni, rolul său în schimbările climatice nu poate fi ignorat. Turismul durabil și responsabil este esențial pentru a atenua aceste efecte negative asupra mediului nostru.
