În România, circa 1.500 de tone de medicamente expirate ajung anual la gropile de gunoi sau în sistemul de canalizare. De la 1.01.2024, acestea pot fi colectate în puncte special amenajate în curțile spitalelor publice sau private (cu spitalizare continuă).
Substanţele şi produsele chimice au un rol important în domeniul sănătății: pot fi folosite ca dezinfectante, detergenți, reactivi de laborator, sterilizanți, pesticide, produse farmaceutice și sunt utilizate în cadrul dispozitivelor și echipamentelor medicale, având și beneficii majore pentru bunăstarea animalelor. Cu toate acestea, unele pot afecta în mod grav sănătatea umană și altele pot fi periculoase dacă nu sunt utilizate în mod corespunzător și, de aceea, în ultimii ani se observă o creștere a îngrijorării și a preocupării specialiștilor din instituții și organizații de mediu cu privire la modul în care acestea sunt gestionate.
Într-un amplu studiu publicat în revista științifică americană Proceedings of the National Academy of Sciences au fost arătate rezultatele măsurării concentrației a 61 de ingrediente farmaceutice active (API) în peste 1.000 de locații de-a lungul a 258 de râuri și în 104 țări, acoperind toate continentele (470 de milioane de oameni). Doar două locuri s-au dovedit nepoluate: Islanda și un sat venezuelan, unde indigenii nu folosesc medicamente moderne. Există peste 3000 de produse farmaceutice în uz, dar tehnologia actuală permite analiza a doar 50-100 dintr-o singură probă. „Riscurile ecologice ar putea fi mai mari decât cele prognozate pentru API unici din cauza interacțiunilor toxicologice ale acestor amestecuri”, au declarat cercetătorii.
Având în vedere că produsele farmaceutice sunt substanțe biologic active special concepute pentru a provoca efecte farmacologice în organismele vii, s-a dovedit că ele au un impact semnificativ asupra sănătății vieții sălbatice și asupra ecosistemului atunci când nu sunt tratate într-un mod ecologic.
De asemenea, atunci când antibioticele ajung în căile navigabile, pot crește rezistența bacteriilor la aceste medicamente care salvează vieți, dăunând capacității oamenilor de a lupta împotriva infecțiilor comune. ONU estimează că până în 2050 s-ar putea înregistra până la 10 milioane de decese pe an din cauza superbacteriilor, egal cu numărul anual de decese cauzate de cancer. „Știm că o bună conectare la canalizare și tratarea apelor uzate reprezintă cheia pentru reducerea la minimum a concentrațiilor farmaceutice, au afirmat cercetătorii, însă este extrem de costisitor, din cauza infrastructurii necesare.”
Expunerea la substanțe chimice nocive, atât la interior, cât și la exterior, poate avea multe efecte asupra sănătății, printre care boli cardiovasculare și respiratorii, alergii și cancer. Nu toate substanțele prezintă efecte imediate – unele pot cauza boli mult mai târziu în viață, ca în cazul perturbatorilor endocrini care scad fertilitatea și provoacă obezitate și creșterea nivelului de colesterol. Unele substanțe au efecte în doze foarte mici, în timp ce altele pot trece neobservate până când se acumulează și ating un nivel critic, cauzând probleme de sănătate.
Peste 100.000 de tone de produse farmaceutice sunt consumate la nivel global în fiecare an (24% în Europa). În timpul fabricării, utilizării și eliminării lor, ingredientele farmaceutice active (API), precum și alte ingrediente chimice sunt eliberate în mediu.
O analiză globală arată că peste 600 de API-uri diferite au fost detectate în mediu, în unele cazuri la niveluri care prezintă un risc ridicat. Produse farmaceutice au fost detectate și în apa potabilă, apele uzate, nămoluri de canalizare și sol. Sursele de eliberare de produse farmaceutice în mediu includ emisiile directe din fabricarea medicamentelor, excrețiile oamenilor și ale animalelor, acvacultura și eliminarea medicamentelor neutilizate sau expirate. (Global Chemicals Outlook II, UNEP, 2019) Produsele farmaceutice concepute pentru a fi lent degradabile sau chiar nedegradabile (pentru a rezista în timpul trecerii printr-un corp uman sau animal) prezintă un risc special atunci când intră, persistă sau se diseminează în mediu. Astfel de substanțe sunt denumite poluanți farmaceutici persistenți din punct de vedere ecologic (EPPP). EPPP sunt utilizați pe scară largă și din ce în ce mai mult în produsele de consum. Cu toate acestea, sunt încă multe necunoscute privind impactul lor asupra mediului, din cauza lipsei studiilor de specialitate.
Un raport al Programului ONU de Mediu din februarie 2023 privind rezistența la antimicrobiene (AMR) a constatat că „industria farmaceutică este considerată în mare măsură un sector nereglementat în ceea ce privește poluarea mediului”.
Romanian 
English 
